Luna plină! ...


Galbenă ca un bostan,
Unul, negrăit de mare,
Luna dup-un, paravan
De aburi gravă apare.

Nopțile, cu lună plină,
Pentru mulți, sunt un calvar
Nu știu cum, dar ea animă
Vieți, prin insomnii de jar,

Cerul tace și privește
Spre scoarța pământului,
Și din tainițe stârnește
Rafalele vântului! ! ... ,

Vânt călduț, în miez de noapte
Cu-n aer de catifea,
Duce-ndepărtate șoapte,
Rostite, de Cineva! ! ...

M-așez comod în fotoliu,
Parcă mă, încearcă somnul,
Peste-al bolții, alb lințoliu,
Veghează la toate Domnul! ! ...

Răspunde la rugăciuni
Ale unor necăjiți,
Și le-arată, mari minuni
Și că nu sunt părăsiți.

Pocăiți, stau pe genunchi
Cu privirile spre cer,
La piatra ajunsă-n, unghi
Și la-l Ei toiag de fier! ! ...

Cei aleși l-au așteptat
Cu răbdare pe Isus,
Când pe-n nor s-a arătat
De pe-acest pământ, ne-a smuls...

Și spre Dumnezeu ne-a dus
În acel loc pregătit,
Chiar, de când zidise omul,
Locu-n care-a, viețuit
Adam, ascultând, pe Domnul! ! ...

Fiindc-a fost apoi gonit
Peste Râu, spre răsărit,
Fiind de Domnul părăsit
Și cu moartea pedepsit! ...

El nu a fost dat durerii
Decât, în urma ne-ascultării,
Când Milostivul Hristos
Iar l-a ridicat de jos! ...

Binecuvântare Lui,
Foc al răsăritului! ! ! ... ,
Ce prin Duhul de viață
Om s-a arătat la Față! ...

Dând la ucenici, povață
Și la cer, iarăși se-nalță
Iar acum c-a revenit
Întocmai, dup-al său cuvânt
Aducând, unora, răsplată
Altora grea judecată! ...

Nu-i va judeca pe toți,
Căci, trimis-a pe pământ,
Îndrumări, prin Duhul Sfânt
Oricine L-a urmat
N-o să fie judecat! ! ...

Blându Ioan
Iunie. 2024.